Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Home | Despre noi | Echipa | Contact | Newsletter | Login

Cei 8 care au câştigat bătălia cu morile de vânt

14 Dec 2012 - Comunicate de presa

Criza economică mondială a tăiat bugete, a dărâmat industrii întregi şi a făcut loc recesiunii. Conectată la pieţele occidentale, România nu a scăpat prăbuşirii generale. Există totuşi un sector care a funcţionat contrar cursului jocului şi care a generat investiţii de miliarde de euro în ţară. Este vorba despre producţia de energie din surse eoliene, un domeniu total necunoscut românilor până acum 4-5 ani. Într-un timp foarte scurt, câmpurile şi înălţimile domoale din Dobrogea şi Moldova s-au umplut de modernele mori de vânt, iar producţia de curent de la aceste ferme a început să muşte timid, dar inevitabil, din cotele de piaţă ale centralelor ce utilizează surse convenţionale. Marii câştigători ai boom-ului eolienelor sunt furnizorii de echipamente, opt la număr, din care doi – Vestas şi General Electric –, au acaparat 66% din piaţă.

În 2009 , prin Dobrogea se învârteau doar câteva mori de vânt second-hand ce erau aruncate alandala pe câte un deal. Un an mai târziu, palele s-au înmulţit brusc, iar în 2011 boom-ul eolian a devenit certitudine . Investiţiile au atins cote de miliarde de euro, un fenomen atât de neobişnuit într-o economie cuprinsă de reduceri, restructurări şi falimente. Industria regenerabilelor a pornit de la zero în urmă cu câţiva ani, a atras nume importante ale energiei europene şi autohtone şi a adus în ţară cei mai grei producători de echipamente din lume. Aceştia din urmă sunt marii câştigători de pe urma investiţiilor, pentru că mai mult de jumătate din cheltuielile amplasării unui MW eolian îl reprezintă costul efectiv al instalaţiilor. Sebastian Enache, directorul general Wind Power Energy, citează statisticile Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA), care arată că instalarea unui MW eolian presupune o investiţie de 1,8 milioane de euro. Asta înseamnă dezvoltarea, proiectarea, avizarea, achiziţia şi transportul echipamentelor.

Costul morilor de vânt se situează undeva între 1-1,1 milioane de euro. Brandurile prezente în România sunt în număr de opt: Vestas din Danemarca, General Electric din SUA, Gamesa din Spania, Siemens, Enercon, Nordex şi Fuhrländer din Germania şi Suzlon din India. Până în prezent, aceste companii au semnat contracte pentru 2.543,5 MW, ceea ce înseamnă că au încasat în total 2,8 miliarde de euro. Ponderea cea mai mare a sumei a revenit la două companii: Vestas şi General Electric, furnizorii a 66% din echipamentele existente în România. Danezii au instalat sau vor instala până anul viitor 908 MW, ceea ce înseamnă un venit în jur de un miliard de euro. Americanii se apropie de cota de 800 MW instalaţi în ţară, adică 900 milioane de euro venit. Aceste sume pot creşte, pentru că mai sunt proiecte ce totalizează 930 MW şi care încă nu şi-au stabilit furnizorul. „Vor fi selectaţi, mai mult ca sigur, tot din companiile existente. Să nu uităm că Vestas este cel mai mare producător de turbine eoliene din lume, iar General Electric nu este departe”, a declarat pentru Income Magazine Ionel David, public affairs manager la RWEA.

Cum se fac jocurile 
Alegerea unui furnizor nu ţine neapărat de preţul echipamentului, ci, mai degrabă, de serviciile prestate: la cât timp este făcută mentenanţa, de către cine e făcută etc. În plus, se păstrează şi relaţiile contractuale existente între firma mamă şi producătorul de echipamente. Clienţii Vestas sunt portughezii de la EDP, cu parcurile din apropiere de reactoarele nucleare de la Cernavodă, italienii de la Enel, autohtonii de la Monsson, companie deţinută de familia Muntmark, precum şi Petrom. Afinitatea originii s-a păstrat în cazul Global Wind Power, firmă cu capital danez, ca şi Vestas. Americanii de la General Electric au în portofoliu parcuri ale CEZ (Fântânele-Cogealac, de 600 MW, cea mai mare fermă eoliană din Europa continentală) şi Monsson. Gamesa, din Spania, a instalat pentru conaţionalii de la Iberdrola parcul de la Mihai Viteazu, dar şi pentru italienii de la Enel cea mai mare fermă a lor de aici, Sălbatica. Aceştia din urmă sunt singurii operatori de parcuri eoliene care au mizat pe mai mult de doi furnizori, astfel încât, în afara de Vestas şi Gamesa au mers şi cu Siemens, din Germania. Tot din Germania vine şi Enercon, companie care a montat 200 MW într-un parc construit de firma de stat Verbund din Austria şi partenerii săi din România, IMA Partners. Un producător mai exotic este Suzlon, din India, însă până în prezent are un sigur client – portughezii de la Martifer, pentru un parc de 42 MW, la Babadag.

Marii dezvoltatori
România a devenit brusc atractivă pentru că are un sistem de bonusuri foarte favorabil, prin acordarea de certificate verzi, dar şi pentru că dispune de o anume flexibilitate rezonabilă a sistemului de transport şi distribuţie a energiei. În plus, fapt esenţial, se bucură de vânt, mai ales în Dobrogea şi Moldova. În Dobrogea, sunt suprafeţe plane destul de întinse şi foarte puţin locuite, ceea ce a făcut din această regiune ţinta principală a investitorilor. Cehii de la CEZ au mizat pe o investiţie record, de 1,1 miliarde de euro, în parcul de la Fântânele-Cogealac, de 600 MW, finalizat chiar în aceste zile. De la începutul anului, firma operatoare a parcu-lui, Tomis Team, apare în topul principalilor producători de curent din ţară, cu o cotă de aproape 2%, peste unele centrale tradiţionale, precum Paroşeni, Galaţi sau Govora. Italienii de la Enel, proprietarii a trei foste filiale de distribuţie electricitate Electrica (Dobrogea, Banat, Muntenia Sud) au investit circa 750 milioane de euro, cea mai mare parte ducându-se în Dobrogea (parcurile Sălbatica 1, 2, Corugea, Kogălniceanu, Valea Nucarilor). Spre deosebire de alţi mari proprietari de ferme, care au insistat pe vântul de la malul mării, italienii au plantat o fermă de 40 MW în vestul ţării, în Banat, acolo unde operează reţeaua de distribuţie. Portughezii sunt alţi mari interesaţi de energia autohtonă şi au venit aici cu două companii: Energias de Portugal şi Martifer. Împreună, au investit în jur de 800 milioane de euro, cea mai mare contribuţie având-o EDP. Turbinele lor au răsărit dintr-o dată în spatele reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Pe lista celor mai importanţi investitori se află compania Monsson, controlată de familia suedezo-română Muntmark.
Emanuel Muntmark, tatăl, şi Andrei Muntmark, fiul, sunt primii dezvoltatori interni de parcuri eoliene şi au la activ câteva tranzacţii de astfel de proiecte, iar cel mai important îl reprezintă vânzarea proiectului Fântânele- Cogealac, de 600 MW, către CEZ. Spre comparaţie, un reactor nuclear de la Cernavodă are o putere de 700 MW. Totuşi, din cauza condiţiilor meteo, o fermă eoliană îşi poate folosi anual în jur de 30% din capacitate.
Per total, investiţiile în energia eoliană din 2005-2006, perioadă de când au început primele mişcări în acest domeniu, şi până în 2013, s-ar putea situa la 6,2 miliarde de euro, o sumă considerabilă ţinând cont de condiţiile economice globale. Acest sector a fost principalul motor de susţinere a investiţiilor străine în ultimii ani. Spre exemplu, în perioada 2009-2011, România a reuşit să atragă 7,4 miliarde de euro, în condiţiile în care doar în 2008, vârful maxim atins după 1990, investiţiile au fost de 9,5 miliarde de euro.

Cei mai mari proprietari de parcuri eoliene din România

Compania Ţara de origine Investiţia (mil. euro)* Parcuri eoliene principale*
CEZ Rep. Cehă 1,100 Fântânele-Cogealac (600 MW)
Enel Italia 740 Sălbatica (140 MW), Kogălniceanu (120 MW)
EDP Portugalia 650 Cernavodă (138 MW), Peştera (90 MW)
Monsson România 450 Pantelimon (150 MW), Mireasa (60 MW)
Global Wind Power Danemarca 290 Galaţi şi Dobrogea
Prowind Germania 270 Vaslui (150 MW)
Martifer Portugalia 140 Babadag (42 MW), Casimcea (40 MW)
*Investiţiile şi construcţia fermelor sunt pentru intervalul 2009-2013
Sursa: RWEA, estimări Income Magazine

Cine a înfipt mori de vânt în România
Compania Ţara de origine Capacitate instalată (MW)* Suma încasată estimată (milioane euro) Principalii clienţi
Vestas Danemarca 908 1.000-1.100 Global Wind Power, EDP,
Monsson, Enel, Petrom
General Electric SUA 795 800-900 CEZ, Monsson, Prowind
Gamesa Spania 274 300 Enel, Iberdrola
Siemens Germania 215,5 220-240 Enel, GDF-Suez
Enercon Germania 200 200-220 IMA Partners+Verbund
Nordex Germania 100 100-110 EP Global Energy
Suzlon India 42 45 Martifer
Fuhrländer Germania 9 10 I.C. Bussines
*pentru perioada 2009-2013 Sursa: RWEA, estimări Income Magazine

Generoşi cu regenerabilele
O comunicare venită din partea Comisiei Europene pe tema înfinţării unei pieţe unice de energie arată faptul că România dispune de cea mai generoasă schemă de sprijin a energiei regenerabile din întreg spaţiul comunitar. Fiecare producător care introduce un MWh în sistemul energetic naţional primeşte certificate verzi în funcţie de sursa utilizată. O fermă eoliană beneficiază de două certificate, una fotovoltaică de şase, iar o centrală pe bază de biomasă primeşte trei certificate. Aceste titluri se pot vinde pe bursa de energie OPCOM şi sunt venituri suplimentare pe lângă cele rezultate din urma vânzării electricităţii. Costul acestor certificate este suportat de furnizorii de energie, care plasează sarcina însă în factura consumatorilor. Autorităţile române se gândesc ca în viitorul cel mai apropiat să mai reducă din bonusurile celor care produc energie solară, de la şase la trei.
Sursa: RWEA

Se aşteaptă un an record

Estimările RWEA arată că 2013 va fi anul cu cele mai multe capacităţi eoliene instalate până în prezent, şi anume 1.352 MW, faţă de aproape 1.140 MW în 2012. Cele mai mari ferme noi se aşteaptă de la austriecii de la Verbund, care, împreună cu autohtonii IMA Partners, vor termina parcul de 200 MW de la Casimcea, Topolog şi Dăieni din Dobrogea.
Tot la capitolul finalizări se întrevede parcul de la Kogălniceanu al celor de la Enel (Italia), de 120 MW. Singurul new-entry consistent din 2013 se anunţă a fi dezvoltatorul german Prowind, care va construi în judeţul Vaslui o fermă de 150 MW, ce va fi echipată de General Electric.

Creştere viguroasă
La finele anului trecut, România a ocupat locul şapte în UE în topul celor mai rapide creşteri ale capacităţilor noi instalate în fermele eoliene, conform Asociaţiei Europene a Industriei Eoliene. La nivelul UE, ţara noastră are o pondere de 5% în totalul noilor capacităţi, devansând Polonia, Portugalia sau Grecia. Înaintea noastră s-au clasat Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa şi Suedia. Potrivit unui studiu al Ernst&Young, România este considerată cea mai atractivă ţară din regiune pentru investiţiile eoliene, fiind urmată de Polonia, Grecia, Turcia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria şi Cehia.

 

Articol preluat de pe : http://www.incomemagazine.ro/articol_90159/cei-8-care-au-castigat-batalia-cu-morile-de-vant.html




1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...
Comments Feed

Comenteaza articolul









Citeste si:





PROGNOZA METEO

Constanta

Home | Servicii de consultanta | Service si Mentenanta | Sonometrie | Prognoza meteo si de productie | Contact